Povestea de iarna eterna

Uneori lucrurile pareau sa-mi mearga foarte bine, caci, desi eram foarte obosit, reusisem sa ma mobilizez si chiar sa plec la o plimbare prin oras pe la 8 seara. Era intaia seara de anul acesta cand frigul isi facea simtita cu adevarat lipsa de mila fata de noi, oamenii, insa, in mod ciudat, abia asteptam sa simt cum imi va arde obrajii. Tot astazi ascultasem pentru prima oara un album al lui Manu Chao,  Próxima Estación: Esperanza, pe care il cautam de mult, dar, asta e, nu avusesem timp de el pana acum. Melodiile lui mi se leganau inca lenes prin cap, atunci cand am ajuns undeva mai sus de maternitate si am parcat masina. Mai ales melodia cu Noir Desir, Le vent nous portera, sau Rainin in paradise, care-mi placeau foarte mult. Imi placea foarte mult si altele, precum Mi vida, Am incuiat masina si am iesit in frigul zdravan de afara. Cu mainile infipte adanc in buzunarele de la geaca am pornit in sus spre strazile vechi si uitate in seara asta de oameni, mai atrasi de locuri mai aglomeraye si, poate, mai calduroase. Vantul imi schilodea obrajii din ce in ce mai tare, insa ma simtem bine, caci imi fusese dor de aceste strazi si locuri, mai pustii decat celelalte.

Nu am reusit sa termin povestea, caci fusese totul o poveste, asta spune ea acum, in mod sigur,decat daca am devenit vulgar. Caci numai asa se poate pune capat povestilor, printr-o intrerupere, din asta, brutala.Mai lipsea putin, iar eu as fi devenit chiar violent, insa altfel nu se putea. N-ar fi fost prima data cand ma foloseam de ea ca sa termin o poveste de care eram dezgustat. Eram o bruta, dar nu-mi pasa, fiindca toate povestiile astea mai devreme sau mai tarziu, deveneau aiurea. Eram indreptatit, intr-un fel…Mi-aduc aminte cand am asteptat-o atunci, in decembrie, in urma cu vreo cinci ani, cateva ore, in frig, in ninsoare… Eram complet inghetat cand a venit si ea, ca o printesa,  insa cred ca uimita de faptul ca am putut s-o astept atata… S-a prefacut ca nu-i pasa, fiindca stia cum sa-i duca pe barbati!. Iar atunci, ca sa nu dea importanta nebuniei mele, in loc sa vorbim despre noi, am vorbit despre imputitele ei de meditatii…De parca mi-ar fi pasat de scoala ei si de facultatea ei…Niciodata nu m-a inteles, niciodata nu a inteles ca la mine totul pornea navalnic, la inceput, cand izbucnea un foc atat de puternic incat parjolea totul in jur si reusea sa topeasca cea mai groasa gheata. Dar cand a inceput sa se comporte ca o nevasta, ca o pitipoanca, aducandu-mi aminte de copila aia, de fetiscana aia ce se gandea la cariera ei, in loc sa se gandeasca la coaiele mele inghetate, de copila pe care am asteptat-o atunci in ninsoare, imi venea sa plec si s-o ingrop in amintirile mele cele mai intunecate. Iar cand focul meu s-a stins ea nu a mai putut sa-l aprinda, nici o scanteie, nimic. S-a strans cenusa stinsa in mine si m-a ingropat! Simteam frigul cum isi face loc in sufletul si in mintea mea, simteam cum viata mea amorteste si ingheata incetul cu incetul. Si atunci, ma agasau povestile ei de zi cu zi, ma enervau insistentele si suspiciunile ei de femeie prostanaca, ma incurcam in scuzele mele prin care, din lasitate, mascam instrainarea mea de zi cu zi. Pana cand am izbucnit, intocmai ca in prima zi…Insa acum n-am mai topit gheata, ci am distrus tot, tot ce era intre noi, i-am spus vorbe grosolane, i-am ranit delicatetea si am lovit adanc in gingasia sentimentelor ei. Desi se astepta de mult la asta a incercat la inceput sa lupte, a incercat sa-mi faca fata, insa nu avea cum, era terminata, iar hotararea mea de a distruge totul era mai puternica decat o secure. I-am spus in fata ca ma enerva si ca nu-mi pasa de ea, si sa se care din viata mea cu tot cu sentimentele ei de cacat, de care eram satul pana peste cap, pe care as fi vrut sa le scuip o data afara, dar imi stateau in gatlej si ma ingretosau cumplit. Cand am vazut ca se isteriza din ce in ce mai tare, mi-a venit sa-i trag una zdravan, dar m-am abtinut si am plecat, trantind usa si spargand un geam. Sa-i intre frigu in camera, la dracu! Eu aveam nevoie de un jar incins! Frigu asta de decembrie imi facea in sfarsit bine, in sfarsit, dupa atatia ani de cacat…

Chiar atunci cand m-am dat jos din masina a inceput sa ninga. Nu erau fulgi mari, probabil de la frig, insa erau minunati, chiar si asa, marunti, fragili si tematori parca sa nu deranjeze lumea pe care o vedeau acum intaia oara. Am pornit in sus, printre casele vechi si pe strazi intortocheata, lasandu-l pe Manu Chao sa-mi legene mintea si sa-mi umple sufletul. Nu mai fusesem de ceva vreme pe aici si imi era foarte dor de aceste locuri. Nu era nimeni pe strazi, doar pe alocuri mi-a mai iesit in cale cate un om, care manat de frig se grabea sa ajunga la vreun adapost mai calduros. Ajuns la Seminar am facut cale intoarsa, degetele deja mi-erau amortite…Muzica lui Manu Chao, potrivita unor aventuri mai insorite, ma parasise si ea undeva pe drum, doar fulgii continuau sa-mi ofere in aceatsa seara de decembrie spectacolul continuu si miraculos al dansului lor inocent. Simteam o mare bucurie in suflet, chiar daca nu aveam nici un motiv, insa asta era, ma simtem foarte fericit. Asa cum nu mai fusesem de multa vreme. Simteam nevoia sa impartasesc cuiva fericirea asta coplesitoare, deplina si gratuita, care imi invadase,cum, si fara sa stiu de ce, sufletul… Simteam nevoia sa anunt pe cineva ca ninge, dar cine ar fi inteles si cine s-ar fi oprit pentru o clipa sa priveasca fulgii, doar sa-i priveasca si atat. Am ajuns in sfarsit la masina. Se racise din nou innauntru. Mi-era frig si eram satul de atata singuratate…

Advertisements

2 responses to “Povestea de iarna eterna

  1. simpatizezciupercute

    Oricat de mult o urasti, sau ai urat-o, te-a marcat intr-un fel sau altul. Inseamna ca a inseamnat ceva pentru tine. Candva.

  2. da, asa e, insa pentru unii frigul poate fi un remediu pentru altii un chin

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s