Eu sunt

Nu mi plac titlurile sau aliniatele. Ordinea asezarii in spatiu. Oricum ar fi ma impiedic de ceva, ma julesc si-mi raman urme. Niciodata nu stiu cand sa pun punct. Sfarsitul il vad ca pe o calma acceptare. Un nou inceput. Niciodata nu stiu cum sa incep sau cand am inceput, de aceea incerc sa inghit totul, cu infulecaturi zdravene.

Nu uit nimic. Niciodata. Nu ma distantez de nimic, niciodata.

Daca sunt aici, mi-ar placea sa fiu acolo, iar daca sunt acolo regret ca nu mai sunt aici. E ca un fel de ping-pong. Il joc singur, de obicei, nu toata lumea are nervi pentru asa ceva.La un moment dat totul se incurca, se intuneca, se pierde. Aparent sunt bune astea – datele, inceputurile, sfarsiturile, distantarile.

Nu-mi plac cuvintele de legatura, desi fara ele nu stiu daca as fi putut sa spun ceva despre mine.

Nu-mi plac datele, insiruirile, marcajele.

Imi place sa ascult suieratul trenului, mersul trenului.

Imi place sa ma uit la sinele de tren,  Stralucesc in soare.

Nu stiu de unde incep sau unde se termina.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s