Exces

Exista dimineti in care nu pot sa dorm  prea mult, mai ales daca trebuie sa plec undeva. Parca simt chemarea si nu mai pot zabovi. La fel si azi, la inceput de mai. M-am trezit chiar cand rasarea soarele, iar murdara oboseala ce-mi intrase in piele de-a lungul saptamanii parea sa dispara laolalta cu intunericul noptii…Am iesit in curte si am privit cerul – albastru, senin, curat. Am ascultat linistea din jurul meu, inca netulburata de nimic…Nu puteam sa pierd nici o clipa, asa ca am dat drumul bucuriei ce pandea ascunsa-n mine si am plecat. In mai putin de jumatate de ora mi-am luat lucrurile care imi erau necesare si am plecat la intalnirea cu ceilalti. Ne-am intalnit acolo unde deja nu mai putea fi vorba de obiceiurile de zi cu zi ale oamenilor, unde nu mai putea fi vorba de retineri si prejudecati, de frici sau orgolii. Am glumit, am ras mult si zgomotos, iar apoi am plecat spre varf. Nu era mult de mers, iar in doua ore eram deja sus, acolo de unde puteam sa atingem cerul albastru. Nu era nici un nor pe cer, nimic care sa bne tulbure. Am uitat cu totii de griji si priveam in jurul nostru cu incredere. M-am oprit o clipa chiar pe acel punct, cel mai inalt – m-am bucurat de soare, de aer, de vantul racoros ce suiera printre firele de iarba…Simteam mirosul  de mare, adus pana aici de vantul ratacit in departare. M-am aplecat si am atins spuma apei. Mereu mi-a placut sa ma uit la valuri. Ma hipnotizau si mi se parea ca daca stau acolo langa ele pot sa las in grija lor lumea mea intreaga. M-am asezat in nisipul inca rece, de inceput de mai si m-am bucurat de soarele caldut ce-mi atingea pielea. Era o minune – sa vad eu marea albastra, cerul infinit si nisip purtat de valuri. Am stat acolo mult timp, pana cand am simtit frigul de seara si marea s-a intunecat. Ne-am dezmeticit repede si ne-am dat seama ca trebuie sa ne mai bucuram de plapanda licarire de lumina de la orizont, asa ca am plecat mai departe. Dar nu stiu daca mai are rost sa mai scriu acum si despre asta! In ultimul timp parca nu mai am dorinta sa scriu. M-am gandit mult daca sa scriu ceva sau nu, dar probabil ca oboseala m-a facut sa cedez si sa nu mai tin cont de nimic, asa ca am scris cate ceva…Traseul cu bicicleta a fost mai greu decat ma asteptam, desi ma bucur ca l-am dus pana la capat. Am ajuns la masina pe la 8, 45 seara, se intuneca deja. Am mers cam patru ore, cu foarte putine opriri, insa intre Codlea si Rasnov mi-a fost foarte greu datorita vantului puternic ce mi se parea ca se napusteste asupra mea direct de pe crestele Bucegilor, inca acoperite de zapada. Pedalam greu, ca si cum as fi carat inca o persoana in spate. Atat de demoralizat am fost de vantul asta, incat la un moment dat, am coborat de pe bicicleta si am mers pe langa ea. Din Rasnov pana in Poiana parca n-a mai fost atat de grau – poate fiindca scapasem de vantul aprig. Am pornit pe la ora patru si masina mi-am lasat-o in Triaj pe undeva, nu stiu de ce…La ora trei inca eram la munca si era foarte cald, iar eu eram transpirat si murdar. Eram satul de drumurile astea cu masina si vream sa ajung cat mai repede acasa, insa timpul trecea, nu ma asculta si nu era deloc ingaduitor. Cand am plecat de dimineata de acasa imi propusesem sa termin cat mai repede, poate pe la ora 12, ca sa pot pleca intr-o tura mai lunga dar lipsita de presiunea timpului. M-am dat jos din pat candva pe la opt. Mi-era prea sila sa ma uit la ceas, ca sa vad cat e ceasul. A sunat alarma de la telefon pe la sapte, iar apoi pe la sapte si jumatate a sunat telefonul. Pana la opt am vorbit de vreo trei ori la telefon. M-am tot intors de pe o parte pe alta,  incercand sa mai prelungesc starea aia matinala si bolnava de uitare de sine si ascunzandu-ma de lumina feroce ce-mi invadase camera, strecaurandu-se chinuit pe sub jaluzele. Mereu le lasam putin ridicate – in asteptarea diminetii!


Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s