Trasee prin istorie – cu bicicleta II – Feldioara Crizbav

Acest articol poate fi considerat ca o continuare a unui articol mai vechi, intitulat asemanator, in care descriam un traseu ce parcurgea cateva asezari foarte vechi din preajma Brasovului – adica, Harman, Prejmer, Sanpetru, Bod. Fiecare dintre aceste localitati are un trecut bogat, fiecare dintre ele mandrindu-se cu o Biserica veche care s- a pastrat intr-un mod admirabil. Cel mai prost sta aici localitatea Bod, a carei Biserica este putin mai neingrijita, iar aspectul de oras vechi sasesc este probabl cel mai putin prezent aici.

Chiar de cand am facut prezentarea acelui traseu ma gandeam la viitoarele trasee care sa ma poarte prin alte asezari mai vechi ale Brasovului, in special prin cele care au cetati sau biserici vechi, unde poti sa dai peste ulite stramte si ziduri ponosite si sa intalnesti case  pe care-au incretit riduri din timpuri vechi. Mai mult decat atat, imi doream sa gasesc trasee care sa ma poarte spre locuri uitate, incremenite in uitarea ce le inconjoara, si ar fi fost minunat daca le-as fi putut parcurge fara sa ma intersectez prea mult cu drumul de masini, adica sa nu am parte de zgomot, ci, eventual, de oameni, asta in cazul in care ii voi intalni.

Si atunci probabil ca a inceput munca de documentare, de cautare, a locurilor unde poti gasi vreo astfel de urma a trecutului naufragiata in prezent. E important sa gasesti locurile, dar apoi este la fel de important sa gasesti si traseul care sa te duca pe bicicleta pana acolo, astfel incat sa eviti, asa cum am spus mai sus, aglomeratia, astfel incat sa nu intri pe drumul principal, ci , daca pot sa spun asa, sa intri in sat pe ulita laterala.Dupa ce identifici un astfel de traseu ramane sa speri ca el va fi posibil, adica drumul nu va fi infundat sau poate de curand asfaltat sau poate, mai rau decat orice, sa nu gasesti nimic acolo decat un sat intrat in proces de modernizare. 

Insa interesant este ca intr-un astfel de traseu exista mereu o doza de revelatie – acesta ar fi poate cel mai potrivit cuvant, chiar daca el este poate prea maret –  adica de fiecare data ajungi sa gasesti locuri pe care nu te asteptai sa le intalnesti si ai impresia ca patrunzi intr-o lume care te invaluie intr-o atmosfera aparte, rupta de cea cu care esti obisnuit. Mereu locurile pe care le descoperi te vor surprinde si ti se va parea ca te ajuta sa transgresezi limitele lumii tale. Astfel ca, simti bucuria faptului ca descoperi o marturie despre cele ce au facut oamenii ce au trait odinioara pe aici, simti bucuria faptului ca descoperi un drum de care habar nu aveai, care te duce prin niste locuri care, cat de trist suna, sunt insingurate, nefiind vazute decat rar, de oamenii de prin partea locului, iar asta desi ele sunt atat de deosebite, desi ele au atat de multe de oferit ochiului nostru… Simti bucuria unei aventuri fiindca te afli in niste locuri pe unde nu ai mai fost si la fiecare pas descoperi lucruri noi. Dar mai mult decat orice, simti din toate acestea viata, simti pentru o clipa ca traiesti.

De aceea mi se pare prostesc sau neavenit sa fac o simpla descriere unui traseu pe care eu l-am parcurs, asta fiindca nu as putea sa comunic pe deplin ce am simtit eu cand l am parcurs si nici nu as putea sa fac o descriere prea buna a locurilor care merita sa fie vazute. Dar, mai mult decat atat, am impresia ca as rapi celuilalt posibilitatea sa traiasca si sa descopere pe pielea lui ce am reusit sa descopar si eu, iar asta mi se pare chiar foarte important.

Ramane atunci doar sa prezint niste nume ale unor locuri care sunt necunoscute pentru cei care nu sunt de prin aceatsa zona, locuri care insa merita vazute si , mai mult decat atat, traite. Daca nu le-as mentiona mi ar fi teama ca ele ar ramane necunoscute, ceea ce este din nou pacat. Asa ca merita mentionate, iar cei care vor sa ajunga acolo vor putea sa caute traseul care li se potriveste cel mai bine.

Punctele de reper ale unui astfel de traseu prin istorie ar putea fi date mai departe de Feldioara, care ne arata cu cat ne apropiem ami mult de ea ruinele puternicei fortificatii care se afla odinioara aici, apoi de frumoasa biserica fortificate de la Rotbav, iar pe undeva intre aceste doua localitati se deschide drumul spre Crizbav. Neluata in seama chiar si de catre foarte multi dintre brasoveni, necunoscuta poate pentru multi oameni, departe de drumurile circulate, Crizbavul ramane o localitate confundata cu un sat plin de noroi si de tigani si care nu are sa ne arate mai nimic. Insa de aici porneste un drum lung de cativa kilometri si care ne urca pana in Varful muntilor Persani unde pe marginea unei terase stancoase se afla zidul ce a mai ramas din vechea cetate militara care se afla aici. Departe de lume, departe de surse de apa, de drumuri, solitara p eo stanca – dar fara sa ajungem la ea probabil ca nu vom intelege mai nimic din sistemul de fortificatii de catatii din Tara Barsei, in particular, si din Transilvania.

Intreg traseul Bod – Feldioara – Rotbev – Crizbav – Vf Cetate poate fi parcurs pe bicicleta si fara sa intersectam decat o singura data drumul national atat de aglomerat. Exista bineinteles mai multe variante de traseu.

Cetatea militara din Vf Cetate de la Crizbav.

Indicatorul de la capatul drumului forestier care ne indica Cetatea. Drumul forestier porneste din Criszbav si este marcat. drumul este foarte bun si este solicitant din toate punctele de vedere.

Bod – Feldioara – Rotbav – Crizbav – Vf Cetate – Crizbav

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s